cerință
Romanian
Etymology
Noun
cerință f (plural cerințe)
Declension
declension of cerință
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cerință | cerința | (niște) cerințe | cerințele |
| genitive/dative | (unei) cerințe | cerinței | (unor) cerințe | cerințelor |
| vocative | cerință, cerințo | cerințelor | ||
Synonyms
- (need): nevoie, necesitate, trebuință
This article is issued from
Wiktionary.
The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike.
Additional terms may apply for the media files.