cerceta
Romanian
Etymology
From Late Latin circitāre, present active infinitive of circitō, from Latin circō.
Verb
a cerceta (third-person singular present cercetează, past participle cercetat) 1st conj.
- to examine, investigate, inspect, scrutinize, search
Conjugation
conjugation of cerceta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a cerceta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cercetând | ||||||
| past participle | cercetat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cercetez | cercetezi | cercetează | cercetăm | cercetați | cercetează | |
| imperfect | cercetam | cercetai | cerceta | cercetam | cercetați | cercetau | |
| simple perfect | cercetai | cercetași | cercetă | cercetarăm | cercetarăți | cercetară | |
| pluperfect | cercetasem | cercetaseși | cercetase | cercetaserăm | cercetaserăți | cercetaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cercetez | să cercetezi | să cerceteze | să cercetăm | să cercetați | să cerceteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cercetează | cercetați | |||||
| negative | nu cerceta | nu cercetați | |||||
Derived terms
Related terms
This article is issued from
Wiktionary.
The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike.
Additional terms may apply for the media files.