ținut
Romanian
Etymology
Past participle of ține. Compare Italian tenuto, French tenu, Catalan tingut.
Pronunciation
- IPA(key): /t͡siˈnut/
Verb
ținut
Declension
declension of ținut
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | ținut | ținută | ținuți | ținute | ||
| definite | ținutul | ținuta | ținuții | ținutele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | ținut | ținute | ținuți | ținute | ||
| definite | ținutului | ținutei | ținuților | ținutelor | |||
Adjective
ținut m, n (feminine singular ținută, masculine plural ținuți, feminine and neuter plural ținute)
Derived terms
Noun
ținut n (plural ținuturi)
Synonyms
This article is issued from
Wiktionary.
The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike.
Additional terms may apply for the media files.